1. Căldura speciffică a apei (4,2 J/kgK) foarte mare faţă de oricare substanţă solidă sau lichidă permite o stabiliyare a temperaturii în diversele procese biologice (ex. căldura produsă în travaliul muscular sau în procesele energetice apărute în metabolism)
2. Conductibilitatea termică (0,59 sec-1cm-1k-1 la 20°C) mai mare ca altele lichide este un „amortizor şi transport termic” în vederea evacuării căldurii în jurul membranelor sau altor structuri care nu poate fi evacuată prin circulaţie de lichide.
3. Căldura latentă de vaporizare (2,43 J/kg la 37°C) este mult mai amre ca la alte lichide fiind un factor determinant şi favorizant în homeotermie
4. Densitatea: creşterea la 4°C a densităţii permite supravieţuirea în apa cu gheaţă la suprafaţă a peştilor.
5. Constanta dielectrică ε = 78,5 la 25°C explică capacitatea mare de ionizare a substanţelor dizolvate în apă
6. Punctele de topire 0°C şi fierbere la 100°C permit o plajă mare în care proprietăţile apei se schimbă putin
7. Coeficientul de difuziune (2.4.10-4 cm2/s) reprezintă cantitatea de substanţă care difuzează printr-o substanţă de 1cm2 intr-o secundă. Permite difuziunea liberă a substanţelor existente în lichidele biologice
8. Coeficientul de viscozitate este mic ceea ce permite o deplasare a straturilor apei în mod liber fără o frecare şi consum de energie între ele
9. Coeficientul de tensiune superficială 75,6.10-3 N/m la 0°C scade cu creşterea temperaturii, prin ruperea legăturilor de hidrogen şi agitaţia termică.
Datorită proprietăţilor fizice şi chimice excepţionale, apa poate îndeplini în organism o serie de funcţii:
- solvent universal
- reactant în reacţiile de electroliză
- agent de dispersie
- produs final al reacţiilor de oxidare şi condensare
- vehicol de transport pentru oxigen, nutrienţi şi hormoni în fluidele circulante ( de exemplu: săngele, limfa)
- lichi de flotaţie pentru anumite celule libere ( leucocite, eritrocite, etc)
- instrument de aliminare a toxinelor ( transpiraţia, urina,etc.)
- tampon termic datorită marii sale călduri specifice
- protector mecanic al structurilor sensibile ( sistemul nervos central, fătul)
Importanţa apei în lumea vie
Apa reprezintă cadrul molecular al proceselor vieţii.
Este :
- solventul universal al substanţei vii
- unul din reactanţii reacţiei de fotosinteză prin care energia radiaţiei solare este convertită în energie biochimică
- componentă in anumite reacţii biochimice din interiorul celulelor
- mediul de transport a ionilor, moleculelor, macromoleculelor şi al celulelor de la un organ la altul
- suprtul prin care se face eliminareaproduşilor toxici în afara organismului
- mediu de flotaţie a celulelor libere din plasmă
- agenr de protecţie în cazuş şocurilor mecanice a embrionului fătului şi a sistemului nervos
- esenţială în procesele de termoreglare la animalele homeoterme
Prin faptul că viaţa este atât de condiţionată de apă, acest lichid, atât de comun, are proprietăţi cu totul şi cu totul remarcabile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu