Raul Sohodol izvoraste de sub varful Siglaul Mare (1682 m ), inaltime ce se leaga printr-o culme domoala cu varful Straja. Strabate la obarsie sisturi cristaline, apoi intercalatii granitice, aspectul vaii fiind cu versanti abrupti si bine impaduriti. De pe la km 12 al soselei forestiere, pe directia nord-sud, se lupta cu platforma Gornovita, in care a creat, in calcare, chei de un pitoresc deosebit.
Gornovita este cea mai joasa platforma din cadrul Muntilor Carpati. Se evidentiaza mai bine in Muntii Valcan, sub forma de vai si plaiuri, la intalnirea muntilor cu ulucul depresionar subcarpatic oltean, denumirea ei fiind data, de Emm. de Martonne, de la satul cu castani din comuna Tismana. Privita din satul Rachiti din depresiunea Runcu-Arcani, ea prezinta cresteri de la vest spre est, ondularile interfluviilor fiind mai dese cu cat te indepartezi de satul Runcu spre satul Gureni.
Raul Bistrita, care aduce bucuria muntilor impaduriti si o preda ca pe o stafeta satului Gureni, tupilat intre munti, si raul Sohodol, care se infrateste cu nucii, castanii seculari si horele satului Runcu, au sapat, cu apele lor repezi de munte, vai de la nord spre sud. Aceste rauri si afluentii lor, cu actiunea exogena cunoscuta, au modificat scoarta si au lasat o frumoasa imbinare a formelor reliefului.
Batran mesager al reliefului patriei noastre, platforma Gornovita este o suprafata de abraziune; ciclul ei de formare se situeaza in sarmatian – pliocenul superior: “Inaltarea puternica a carpatilor de la finele plocenului a marcat sfarsitul ciclului de eroziune al Gornovitei si la inceputul altuia nou, care se continua si azi.
Farmecul locului il dau cheile Sohodolului cheile care se succed dupa Vidrele, Patrunsa si Bulzuri, rezultate ale actiunii raului Sohodol ce isi poarta numele pana la comuna Arcani. Aici la “Gura Apelor”, intalneste raul Jales, nascut tot din Sohodol prin izvorul din satul Runcu. Sohodolul obosit parca, de atata lupta, isi cheama fiul, conflueaza si, infratite, curg prin zavoaiele racoritoare, ca apoi sa predea “sceptrul” raului mai tanar.. Jalesul unit in amonte cu paraiele limpezi Valceaua si Livadea, uda ogoarele roditoare de pe teritoriul satelor Arcani, Campofeni, Stolojeni si altele, apoi isi continua cursul pana intalneste raul Bistrita.
Legatura municipiului Targu Jiu cu zona Sohodolului este asigurata pe soseaua nationala nr. 76 D pana la km 10; in continuare, prin satul Rachiti, pe o sosea pietruita se ajunge pana in satul Runci, apoi un drum forestier bine amenajat conduce pe Vale.
Zona vaii Sohodolului are o mare bogatie de specii de plante, unele dintre ele fiind rare in flora tarii noastre. S-a constatat ca pe o suprafata relativ mica de circa 150.000-200.000 mp se afla 345 specii de plante vasculare care apartin unui numar de 71 familii. Numarul mare de plante vasculare pe un teritoriu atat de restrans se explica atat prin conditiile geomorfologice cat si prin conditiile pedoclimatice.
Expunerea spre soare a plaiurilor Runcului, Baltisoarei, Baltei si a solurilor argilo-calcaroase favorizeaza cresterea acestei vegetatii arborescente. Aici sunt castani seculari plantati inainte de 1859.
Autorizatiile pentru pescuit si vanat se elibereaza de Ocolul silvic Runcu.
Pastravul de munte populeaza majoritatea paraielor de munte: Macrisul, Valea Podului, Jalesul, afluentii Sohodolului, cu apa rece si mult oxigenata.
Vanatoarea si pescuitul se practica cu bune rezultate in aceasta regiune, varietatea si calitatea vanatului si mai ales a trofeelor, dand un plus de atractie iubitorilor de natura.
Cei ce vor calatori prin aceste meleaguri vor admira natura si se vor bucura si ei de darurile-i generoase dar o vor si ocroti. Toti trebuie sa simta nevoia de a cunoaste, indragi si pastra incat, in frumusetea lor originala, cu intreaga flora si fauna, acest colt din natura patriei noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu