Cancerul de san

Cancerul de sân este cel mai comun tip de cancer întâlnit la
femei. El se aflã pe locul doi pe lista tuturor formelor de cancer
care provoacã moartea la femeile cu vârsta cuprinsã între 35 ºi 54
de ani. În 2001, în SUA, un numãr de 192.200 de femei au fost
diagnosticate cu cancer la sân ºi aproximativ 40.600 au murit. Cu
toate cã aceste cifre ne pot înspãimânta, rata mortalitãþii la femeile
de peste 50 de ani poate sã scadã cu 30%, dacã acestea îºi fac
examinãri periodice de control.
Doar 5-10% dintre femeile care suferã de cancer la sân sunt
predispuse genetic la aceastã boalã. Majoritatea cazurilor sunt
„spontane”, însemnând cã nu se transmit genetic. Riscul apariþiei
cancerului de sân creºte o datã cu vârsta.
Care sunt simptomele apariţiei cancerului de sân?
Simptomele prin care se manifestã cancerul de sân sunt urmãtoarele:
umflãturi sau îngroºãri din zona sânilor sau sub braþ, care persistã
dupã încheierea menstruaþiei;
schimbãri în mãrimea, forma sau culoarea sânului;
lichid de culoarea sângelui sau transparent, secretat de sfârc;
schimbarea înfãþiºãrii sânului sau a sfârcului (încreþire, gropiþe
sau inflamare);
înroºirea pielii la nivelul sânului sau al mamelonului (sfârcului);
apariþia unei zone care este clar diferitã de orice altã zonã de pe
oricare dintre sâni.
Aceste modificãri pot fi descoperite în timpul autoexaminãrilor
lunare ale sânilor. Realizând aceste autoexaminãri ale sânilor, puteþi
deveni familiarã cu modificãrile lunare normale care apar la nivelul
sânilor dumneavoastrã.
Care sunt tipurile de cancer ale sânului?
Cele mai întâlnite tipuri de cancer ale sânului sunt:
Carcinomul ductal, invaziv (infiltrativ). Acest tip de cancer
începe la nivelul canalelor galactofore ale sânului. Apoi el trece
dincolo de pereþii canalului ºi invadeazã þesutul gras al sânului.
Aceastã formã de cancer se întâlneºte cel mai des, reprezentând
circa 80% din totalul cazurilor. Carcinomul ductal in situ este
carcinomul ductal în cel mai timpuriu stadiu al sãu (stadiul zero).
In situ se referã la faptul cã acest cancer nu s-a rãspândit dincolo
de punctul sãu de origine. În acest caz, boala se restrânge la
nivelul canalelor galactofore ºi nu a invadat þesutul învecinat
al sânului. Dacã nu este tratat, carcinomul ductal in situ se poate
transforma într-un cancer invaziv. El este aproape întotdeauna
vindecabil.
Carcinomul lobular invaziv (infiltrant). Acest tip de cancer
începe la nivelul lobulilor sânilor, acolo unde este produs
laptele, dar se rãspândeºte la þesuturile înconjurãtoare ºi în restul
corpului. El reprezintã circa 10-15% din tipurile de cancer de
sân. Carcinomul lobular in situ este un tip de cancer localizat
doar la nivelul lobulilor sânilor. Nu este un cancer adevãrat,
dar serveºte ca indicator al creºterii riscului de a dezvolta un
cancer de sân mai târziu, probabil la nivelul ambilor sâni. Astfel,
este important ca femeile care suferã de un carcinom lobular in
situ sã facã examene clinice regulate ale sânilor ºi mamografii.
Cancerul poate apãrea ºi în alte pãrþi ale sânului, dar astfel de
tipuri de cancer sunt mai rare.
Care sunt stadiile cancerului de sân?
Stadiul 0 este atunci când boala este localizatã la nivelul sânului
ºi nu cuprinde nodulii limfatici (carcinomul in situ).
Stadiul I: tumora canceroasã are un diametru mai mic de 2,5 cm
ºi nu s-a rãspândit în alte zone sau þesuturi.
Stadiul II este reprezentat de una dintre situaþiile urmãtoare:
Stadiul II A: tumora are un diametru mai mic de 2,5 cm,
dar s-a rãspândit la nodulii limfatici ai axilei (sub braþ).
Stadiul II B: tumora are un diametru între 4 ºi 5 cm (cu
sau fãrã extinderea sa la nivelul nodulilor limfatici) sau
are un diametru mai mare de 5 cm ºi nu s-a rãspândit la
nodulii limfatici ai axilei. Cancerul de sân avansat (metastatic)
rezultã dupã ce aceste celule cancerigene se
rãspândesc la nivelul nodulilor limfatici ºi al altor pãrþi
ale organismului.
Stadiul III: tumora are un diametru mai mare de 5 cm ºi s-a
rãspândit la nodulii limfatici ai axilei sau poate fi o tumorã care
poate avea orice dimensiuni cu noduli limfatici prinºi, care aderã
între ei sau la þesutul înconjurãtor (stadiul III A)
Stadiul III B: tumorã, indiferent de mãrime, care s-a
rãspândit în regiuni îndepãrtate faþã de sân, cum ar fi
plãmânii sau nodulii limfatici îndepãrtaþi.
Cum este diagnosticat cancerul de sân?
În timpul examenului clinic pe care îl faceþi la medic, acesta va
lua în considerare dacã aþi avut în familie rude cu o asemenea
boalã. Apoi va realiza o examinare a sânilor ºi va face, probabil, ºi
unul sau mai multe teste.
Examinarea sânilor. În timpul examinãrii sânilor, medicul va
palpa cu grijã umflãtura ºi þesutul din jurul ei. De obicei, cancerul
de sân este diferit (ca mãrime, ca aspect ºi ca mobilitate faþã de
þesuturile din jur) de umflãturile benigne.
Mamografia este o examinare radiologicã a sânilor, deci cu
raze X, care poate da informaþii importante cu privire la umflãtura
de la nivelul sânului. Mamografia digitalã este o tehnicã nouã, în
care o imagine a sânului obþinutã cu ajutorul razelor X este
înregistratã de un computer, ºi nu pe film. Sistemul de mamografie
digitalã, faþã de utilizarea standard a radiografiilor obþinute cu
ajutorul razelor X, nu au arãtat cã imaginile digitale ar fi mai
eficiente în descoperirea cancerului decât radiografiile obþinute
cu razele X, dar ele pot reduce expunerea dumneavoastrã la radiaþii.
Ultrasonografia (ecografia mamarã). Acest test utilizeazã
undele de tip ultrasunete pentru a detecta caracterul umflãturii,
dacã este chist plin cu lichid (înseamnã cã, de regulã, nu este
canceros!) sau o masã tumoralã solidã, care poate sau nu sã fie
canceroasã. Metoda poate fi realizatã împreunã cu mamografia.
Bazându-se pe rezultatele acestor examinãri, medicul
dumneavoastrã s-ar putea sã cearã efectuarea unei biopsii, pentru
a obþine o probã a masei de celule sau a þesutului sânului. Biopsiile
se realizeazã printr-o intervenþie chirurgicalã sau cu ajutorul unui
ac special, care recolteazã un fragment din zona suspectã. Dupã
ce proba este scoasã, ea este trimisã la laborator, în vederea efectuãrii
examinãrii microscopice. Un medic anatomopatolog – un medic
specializat în diagnosticul modificãrilor anormale ale þesuturilor –
cerceteazã proba ºi cautã forme de celule anormale sau modele de
creºtere. Atunci când cancerul este prezent, anatomopatologul
poate spune despre ce tip de cancer este vorba (carcinom ductal
sau lobular) ºi dacã s-a rãspândit dincolo de lobuli (invaziv).
Cel mai eficient mod de a lupta împotriva cancerului de sân
este ca acesta sã fie depistat chiar din primele stadii. Cu toate cã
cele mai eficiente modalitãþi de diagnostic sunt mamografia ºi
examinarea clinicã, ºi autoexaminarea sânilor poate fi o modalitate
utilã de a depista devreme o posibilã tumorã mamarã. De fapt,
femeile care se autoexamineazã regulat îºi pot examina 90% din
masa sânului. Dacã este depistat încã din primele stadii, ºansele
de vindecare a bolii cresc semnificativ. În plus, nu trebuie uitat
faptul cã 80% dintre tumorile sânului nu sunt canceroase.
Autoexaminarea este o modalitate pe care orice femeie o are la
dispoziþie spre a-ºi descoperi singurã posibilele modificãri care
pot semnala cancerul de sân.
Când ar trebui făcută autoexaminarea sânilor?
Sânii ar trebui examinaþi o datã pe lunã, aproximativ la 3-5 zile
dupã încheierea menstruaþiei. Dacã nu mai aveþi menstruaþie,
autoexaminaþi-vã mereu, în aceeaºi zi a lunii (de exemplu, în prima
zi a lunii sau în oricare zi pe care o alegeþi dumneavoastrã). Cu
fiecare examinare, deveniþi mai familiarã cu sânii dumneavoastrã,
astfel încât veþi remarca foarte uºor orice schimbare.
Cum să-mi autoexaminez sânii?
Pentru autoexaminare, urmaþi paºii descriºi mai jos:
În oglindã:
Staþi dezbrãcatã pânã la nivelul taliei, în faþa oglinzii, într-o
încãpere bine luminatã.
Priviþi-vã sânii. Nu fiþi alarmatã dacã nu sunt egali în mãrime
sau formã. Majoritatea nu sunt!
Cu mâinile relaxate pe lângã corp, cãutaþi cu privirea orice
modificare de mãrime, formã, contur, aspect sau culoare. Cãutaþi
orice încreþire, depresiune, erupþie, punct dureros sau chiar
decolorare a pielii.
Verificaþi dacã sfârcurile sunt înfundate, prezintã rãni sau nu
sunt poziþionate în aceeaºi direcþie.
Apoi puneþi-vã mâinile pe ºolduri ºi împingeþi uºor umerii în
faþã. Întoarceþi-vã într-o parte ºi în alta, pentru a vã examina ºi
pãrþile laterale ale sânilor.
Apoi aplecaþi-vã înainte, spre oglindã. Rotiþi-vã umerii ºi coatele
în faþã, ca sã întãriþi muºchii pieptului. Sânii vor cãdea înainte.
Cãutaþi orice schimbare în forma sau conturul lor.
Acum puneþi mâinile în spatele capului, la ceafã, ºi împingeþi-
le înainte. Din nou întoarceþi-vã într-o parte ºi în alta, pentru
a vã examina ºi pãrþile laterale ale sânilor.
Amintiþi-vã sã vã uitaþi ºi la linia de sub sâni. Pentru aceasta,
ridicaþi-vã sânii cu mâinile.
Verificaþi dacã mameloanele prezintã secreþii. Puneþi-vã degetul
mare ºi arãtãtorul pe un ºerveþel în jurul sfârcului ºi trageþi spre
capãtul acestuia. Cãutaþi orice scurgere. Repetaþi operaþiunea
ºi pe celãlalt sân.Acum este timpul sã simþiþi dacã sunt modificãri. Ar fi de foarte
mare ajutor sã aveþi mâinile sãpunite, pentru a aluneca mai uºor.
Cãutaþi orice umflãturã sau îngroºare sub braþ. Puneþi mâna
stângã pe ºold ºi cu dreapta încercaþi sã atingeþi zona de sub
braþul stâng (axila). Repetaþi manevra ºi pe cealaltã parte.
Cãutaþi umflãturi sau îngroºãri deasupra ºi dedesubtul claviculei.
Cu mâinile sãpunite þineþi sânul într-o mânã, în timp ce pe
cealaltã o folosiþi pentru a vã palpa sânul. Folosiþi partea netedã
a degetelor pentru a apãsa cu grijã pe sân.
Faceþi miºcãri în sus ºi în jos peste sân, de la linia sutienului
pânã la claviculã. Continuaþi miºcarea pânã ce aþi acoperit
întregul sân. Repetaþi ºi pe celãlalt sân.
În poziþie întinsã pe spate:
Culcaþi-vã pe spate ºi puneþi o pernã micã sau un prosop
împãturit sub umãrul drept. Puneþi-vã mâna dreaptã în spatele
capului, la ceafã. Puneþi mâna stângã, cu degetele împreunate, pe
partea de sus a sânului drept. Crema de corp poate face aceastã
examinare mai uºoarã.
Gândiþi-vã la sânii dumneavoastrã ca la faþa unui ceas. Începeþi
cu ora 12 ºi mutaþi-vã spre ora 1 cu miºcãri circulare mici.
Continuaþi pe întreaga suprafaþã pânã ajungeþi din nou la ora 12.
Probleme de obstetricã-ginecologie 195
Þineþi-vã degetele în contact permanent cu sânii.
Când cercul este complet, mutaþi-vã degetele cu un centimetru
pe sfârc ºi faceþi încã un cerc în jurul ceasului. Continuaþi cu
acest procedeu pânã aþi acoperit întregul sân. Asiguraþi-vã cã
aþi masat ºi partea care duce sub braþ.
Puneþi-vã degetele pe vârful sfârcului. Cãutaþi orice schimbare
care ar fi putut sã aparã sub el. Apoi apãsaþi-l cu grijã înãuntru.
Ar trebui sã se miºte uºor. Repetaþi paºii ºi pe celãlalt sân.
Ce trebuie să fac atunci când găsesc o umflătură?
Consultaþi medicul pentru orice modificare gãsitã la sânii
dumneavoastrã, care persistã ºi dupã ciclul menstrual, sau pentru
orice alte modificãri apãrute ºi care vã îngrijoreazã. Apelaþi la o
consultaþie pentru urmãtoarele motive:
apariþia unei zone diferite de celelalte zone, pe oricare dintre
sâni.
apariþia unor umflãturi sau îngroºãri care sunt fie în sân, fie sub
braþ ºi care persistã ºi dupã ciclul menstrual.
apariþia unor modificãri în mãrime, formã sau conturul sânilor.
modificãri de aspect pe pielea sânului sau pe sfârc (încreþire,
deprimare sau inflamare).
apariþia de lichid de culoarea sângelui sau transparent, secretat
de sfârc.
roºeaþã pe pielea sânului sau a sfârcului.
Cum se tratează cancerul de sân?
Dacã examinãrile medicale descoperã existenþa unui cancer de
sân, tratamentul urmeazã la câteva sãptãmâni de la punerea
diagnosticului. Tipul de tratament recomandat va depinde de
mãrimea ºi de localizarea tumorii la nivelul sânului, de rezultatele
testelor de laborator realizate asupra celulelor canceroase ºi de
stadiul sau extinderea bolii. De obicei, medicul ia în considerare
vârsta ºi starea dumneavoastrã generalã de sãnãtate, precum ºi
opiniile dumneavoastrã referitor la opþiunile de tratament.
Tratamentele cancerului de sân sunt locale sau sistemice.
Tratamentele locale sunt utilizate pentru a înlãtura, a distruge
celulele canceroase dintr-o anumitã zonã, cum ar fi sânul.
Intervenþia chirurgicalã ºi tratamentul cu radiaþii sunt tratamente
locale.
Tratamentele sistemice sunt utilizate pentru a distruge sau
controla celulele canceroase din întregul corp. Chimioterapia ºi
terapia cu hormoni sunt tratamente sistemice. O pacientã poate
beneficia doar de una dintre aceste forme de tratament sau o
combinaþie a acestora, în funcþie de nevoi.
Intervenţia chirurgicală
Intervenþia chirurgicalã de pãstrare a sânului implicã îndepãrtarea
porþiunii canceroase a sânului ºi o zonã de þesut normal, care înconjoarã
cancerul, în timp ce medicii se strãduiesc sã pãstreze aparenþa normalã
a sânului. Aceastã procedurã este numitã tumorectomie sau
mastectomie parþialã (îndepãrtarea parþialã a sânului).
Unii dintre nodulii limfatici ai axilei sunt de asemenea îndepãrtaþi
cu aceeaºi ocazie. De obicei, o radioterapie de ºase pânã la
opt sãptãmâni este utilizatã pentru tratarea þesutului rãmas al
sânului. Majoritatea femeilor care au o tumorã micã, într-un stadiu
timpuriu, sunt candidate excelente ale acestui mod de abordare
terapeuticã.
Mastectomia totalã (îndepãrtarea întregului sân) este o altã
opþiune chirurgicalã. Procedurile de mastectomie practicate astãzi
nu mai sunt aceleaºi ca vechile mastectomii radicale. Mastectomiile
radicale erau proceduri extinse, care implicau îndepãrtarea þesutului
sânului, a pielii ºi a muºchilor peretelui toracic. Astãzi, procedurile
de mastectomie, în mod obiºnuit, nu îndepãrteazã muºchii ºi, în
cazul multor femei, mastectomiile sunt însoþite fie de o reconstrucþie
imediatã, fie de una ulterioarã a sânului.
Ce se întâmplă după tratament?
Dupã încheierea tratamentului cancerului de sân, echipa de
tratament, care de obicei include un medic oncolog, care lucreazã
împreunã cu chirurgul, vã poate sfãtui sã apelaþi la administrarea
unei forme de chimioterapie. Aceste tratamente sunt utilizate pe
lângã tratamentul local al cancerului de sân, ºi nu în locul lui, cu
ajutorul intervenþiei chirurgicale ºi al radioterapiei.
Prezenţa unei tumori benigne (necanceroase) la nivelul
sânului poate mări riscul apariţiei cancerului la sân?
Prezenþa unei tumori benigne la nivelul sânului creºte rar riscul
de a dezvolta un cancer de sân. Biopsiile unor femei indicã prezenþa
unei stãri numite hiperplazie (creºterea excesivã a celulelor).
Aceastã stare contribuie la creºterea riscului doar în foarte micã
mãsurã.
Când biopsia indicã prezenþa unei hiperplazii ºi a celulelor
anormale, stare numitã hiperplazie atipicã, riscul apariþiei unui
cancer de sân creºte considerabil. Hiperplazia atipicã apare la
aproximativ 5% dintre biopsiile tumorilor benigne ale sânului.
Cum mă pot proteja de cancerul de sân?
Urmaþi aceºti paºi în vederea depistãrii rapide a unei forme de
cancer de sân:
Faceþi-vã o mamografie. Societatea Americanã de Cancer
recomandã realizarea unei mamografii, utilizate ca indicator,
la vârsta de 30 de ani ºi a unei mamografii computerizate în
fiecare an dupã vârsta de 40 de ani. Mamografiile sunt o parte
importantã a dosarului dumneavoastrã medical.
Examinaþi-vã sânii în fiecare lunã dupã vârsta de 20 de ani,
dupã tehnica descrisã mai sus. Veþi deveni mai familiarizatã cu
contururile ºi veþi fi mult mai alertatã atunci când apar modificãri.
Mergeþi la un specialist care sã realizeze un consult al sânilor la
fiecare trei ani dupã vârsta de 20 de ani ºi la fiecare an dupã
40 de ani. Examenele clinice ale sânilor pot detecta modificãri
care nu pot fi detectate de o mamografie.