DE CE TRAIESC AZI OAMENII MAI MULT?

Predomină părerea că strămosii nostri cu 100 de ani înainte se hrăneau mai sănătos. Pentru că de atunci media de vârstă a crescut se crede că totul este în ordine cu actualul mod de hrănire şi că extrem de dezvoltata arta culinară nu poate avea nici o influentă negativă asupra sănătătii.

Unul spunea chiar că industria chimică şi farmaceutică ar contribui în mod esential la cresterea vârstei omului.Vrem să vedem în ce măsură acest lucru este adevărat.Este sigur că în urmă cu 50-100 de ani, strămosii consumau toată hrana, cu exceptia unor fructe, care nici măcar nu erau considerate alimente, sub formă fiartă. Pe atunci fierberea era considerată o predigestie. Deci, cu cât fierberea era mai întrebuintată cu atât era mai avantajos. Când cu circa 100 de ani în urmă Louis Pasteur a inventat pasteurizarea împotriva germenilor de boală, lumea a fost străbătută de o mare spaimă fată de microbi, spaimă care mai tine şi azi.

Prin ziare, cărti, cursuri de artă culinară, chiar şi medicii strigau peste tot că totul trebuie fiert şipasteurizat.

Abia când marele medic şi pioner al sănătătii, dr. Dircher a inventat acum câtiva ani "Musli Bircher" - un fel de terapie naturistă - şi s-a recunoscut inalta valoare a salatelor şi fructelor crude precum şi a grăuntelor, a început o eră a modului de viată sănătos.

In tineretea mea, cu 50 de ani în urmă, se mâncau la masa noastră numai alimente fierte şi coapte,o hrană care în mare parte era devalorizată.
Mi s-a interzis să beau lapte crud desi aveam acasă vaci în grajd.
Cu laptele fiert, pâinea şi zahărul alb nu se făcea economie.

După conceptia de atunci eram hrănit foarte sănătos şi totusi am suferit adeseori de frisoane si-a trebuit să trec prin multe boli grele caracteristice copiilor. Deja la 6 ani am fost la dentist. Mai târziu, în ciuda deselor controale, dintii mi se cariau. La 16 ani a trebuit să port ochelari. La scoală sufeream de trac şi eram foarte uituc; ambele erau semne ale nervilor slăbiti. Mai târziu a urmat o criză de nervi cu urmări pentru toată viata. O sciatică gravă urmată de o sechelă puternică nu au putut fi vindecate prin trecerea la hrana formată din crudităti.

Laptele şi cerealele contin foarte mult fosfor care, după cum se stie sunt foarte importante pentru hrănirea nervilor. La atâta lapte crud şi pâine câtă am primit în copilărie, nervii mei erau la fel de subnutriti ca şi dintii.

De la natură eram mare şi puternic, totusi numeroasele mele îmbolnăviri dovedeau subnutritie. Azi,după ce mi s-au deschis ochii, afirm că toate bolile amintite: ochelarii, dintii artificiali şi multe altele ar fi putut fi evitate dacă as fi fost hrănit corect. In plus sunt convins că as fi plâns în copilărie mai putin şi as fi fost un elev mai bun.
Povestea tragică a copilăriei mele s-a repetat la mii şi mii de copii şi se repetă şi azi.
Nenumărati au murit în urma aceluiasi condamnabil mod de alimentatie.Se spune că în urmă cu o sută de ani fiecare al treilea copil murea înaintea vârstei de sase ani. Imi permit chiar să afirm că la cei mai multi bolnavi care se distrug cu timpul în ospicii şi în alte institutii asemănătoare, nu ar fi ajuns aici dacă ar fi primit suficientă hrană vie.

Ereditatea poate avea şi ea rolul ei, dar în cele mai multe cazuri,cauza adevărată a bolii este mai ales o subnutritie a nervilor.

Cea mai mică emotie sufletească poate atunci declansa răul.

Trebuie să vezi cum înfloresc bolnavii de îndată ce primesc hrană crudă. Hrana din carne nu este o hrană pentru bolnavi pentru că în majoritatea cazurilor tocmai aceasta a cauzat boala.

La ridicarea mediei de vârstă au contribuit multe.

Cu 50 de ani în urmă a început să se explice în ce constă modul de viată sănătos. S-au înfiintatUniuni ale Sănătătii şi Casa de Reformă.

Literatura privind stiinta vindecării naturale şi alimentaţia sănătoasă a început să fie editată. Mult efect au avut conferintele şi cursurile pe această temă. Si unii medici si-au schimbat părerea.

Sportul, igiena, instalatiile sanitare personale şi multe altele au contribuit la aceasta.

Multumită chirurgiei moderne şi unei îngrijiri mai bune, câte unui bolnav i s-a putut dărui încă un an de sănătate.

Hotărâtoare a fost scăderea rapidă a mortalitătii infantile pentru că azi copii se hrănesc cu lapte crud praf, banane şi alte fructe crude în locul laptelui fiert amestecat cu ceai de musetel şi terciuri fierte.

Din păcate, mâncărurile fierte mai joacă un rol foarte mare.

Industria farmaceutică a contribuit la prelungirea vietii prin faptul că produsele ei prelungesc durata bolilor, dar nu le vindecă.

Astfel bolnavii nici nu pot trăi, nici muri.

Asa cum am spus deja, se încearcă vindecarea simptomelor în loc să se vindece întregul organism. In plus, substantele chimice au o reactie secundară negativă. Dacă dispare o boală, fie că apre mai târziu din nou, fie apar în locul ei alte două. Cauza unei boli trebuie mai întâi înlăturată, astfel nu-si are sens nici un alt procedeu de vindecare.

Oricare ar fi cauza, de natura sufletească sau de altă natură, alimentaţia gresită a contribuit sigur pentru asprimea bolilor care au primit un punct de atac.

Metoda vindecării actuale a bolilor se poate ilustra prin următoarea comparatie; un om se află într- un butoi înconjurat de apă adâncă. Intr-un loc, apa poate pătrunde. In loc ca prizonerul să astupe acel loc prin care pătrunde apa, depune mari eforturi pentru a scoate apa cu o lopată, o muncă pe care nu o poate stăpâni !Pentru câtva timp se poate mentine deasupra liniei de plutire complet epuizat, dar în final el se îneacă.

Apa este imaginea răului care sub forma alimentaţiei necorespunzătoare şi a medicamentelor otrăvitoare, umple tot mai mult corpul bolnav până îl sufocă; lopata este echivalentul medicinei moderne şi chirurgiei.

Cu o sută de ani în urmă omul nu dispunea nici măcar de lopată; astfel murea mult mai devreme.

Azi boala este prelungită pentru că nu se înlătură cauza; de aici numeroasele spitale şi media de vârstă mai ridicat.

Multi nu vor să creadă că o astfel de cură capabilă de minuni ar exista fără să fi ajuns în păturile maielevate.

Această cură există, este probată, dar din două motive nu poate să ajungă la lumină. Cei mai multi medici o dau deoparte.
Hrana crudă ieftină este prea putin impresionantă pentru ei.
Din acest motiv nu-si va face intrarea în mod triumfător.

Celălalt motiv se datorează însusi bolnavului pentru că iubeste prea mult plăcerile gurii şi mai putin propria sănătate. El nu stie că şi hrana crudă poate satisface plăcerile gurii; nu se gândeste la îndelungata bolire care precede moartea ca urmare a alimentaţiei gresite.

Am întrebat un medic de ce nu-si tratează bolnavii natural, adică începând de la bază şi mi-a răspuns că bolnavul doreste să vadă o reactie rapidă, altfel ar fugi la alt medic.

Eu însă am impresia că era prea putin orientat în privinta unei vindecări naturale. In universitătile noastre se învăta o metodă bazată în exclusivitate pe medicamentatia chimică, iar azi este practicată mai mult ca oricând, ceea ce este o crimă.

 Din' Hrana Vie' de Gunther