Ulcerul

Ce este ulcerul peptic?
Este forma cea mai comunã a ulcerului gastro-duodenal.
Stomacul, intestinul ºi glandele digestive produc acid clorhidric ºi
o serie de enzime. Pe de altã parte însã, stomacul este capabil sã se
autoprotejeze. Ulcerul apare atunci când între sucurile digestive,
care au rol în digestia alimentelor, ºi factorii care protejeazã peretele
stomacului sau al duodenului (prima parte a intestinului subþire,
care continuã stomacul) intervine un dezechilibru. Helicobacter
pylori aderã de faþa internã a stomacului ºi produce o serie de
substanþe care distrug celulele. Rezultatul acþiunii este o inflamaþie
care poate evolua spre ulceraþie. Prin urmare, ulcerul peptic este o
ranã pe faþa interioarã a peretelui digestiv, care poate avea, în
diametru, de la câþiva milimetri pânã la câþiva centimetri. De obicei,
ulcerul duodenal este de trei ori mai frecvent decât ulcerul gastric.
Mulþi dintre cei infectaþi rãmân fãrã simptome toatã viaþa. Doar o
 persoanã din ºase dezvoltã ulcer peptic ºi un numãr foarte mic va
face cancer gastric.
Ce rol au medicamentele antiinflamatoare nesteroidice în
producerea ulcerului?
Aceste medicamente, de tipul diclofenacului, indometacinului,
ibuprofenului, aspirinei etc., reprezintã a doua cauzã în producerea
ulcerului. Luate mult timp, ele determinã la nivelul stomacului
contracþia ºi inflamaþia acestuia, prin producerea în exces a unor
substanþe numite prostaglandine. Un studiu recent a demonstrat o
incidenþã de 1-2% a ulcerului simptomatic la cei care au luat cel
puþin ºase luni un asemenea medicament. La cei sãnãtoºi,
administrarea pe termen scurt nu pare sã producã efecte nedorite.
La ulceroºi însã, creºte riscul sângerãrii la nivelul stomacului. Peste
50% dintre cei care se prezintã la medic pentru sângerare gastricã
au luat antiinflamatoare în scop analgetic.
Care sunt simptomele ulcerului?
Aceste semne ºi simptome se suprapun într-o mare mãsurã celor
întâlnite în gastrite.
Senzaþia de arsurã sau de durere care roade, situatã la nivelul
pãrþii superioare a abdomenului, mai accentuatã când stomacul
este gol. Durerea poate dura minute sau chiar ore. Ea apare mai
ales primãvara ºi toamna.
Durerea se accentueazã dupã consumul de alcool sau dupã
alimente condimentate, bogate în grãsimi sau în fibre.
Uneori pot apãrea: balonare, greþuri sau chiar vãrsãturi, râgâialã
excesivã, indigestii, pierdere în greutate, scaune închise la
culoare, senzaþia de saþietate dupã consumul unor cantitãþi mici
de alimente.
Apariþia bruscã a unor simptome, cum ar fi durerea abdominalã
severã, vãrsãturi cu sânge, de aspectul zaþului de cafea, sau
scaune negre, indicã o complicaþie care poate fi ori perforaþia
ulcerului, ori sângerarea acestuia. În asemenea circumstanþe,
prezentaþi-vã de urgenþã la spital (nu la medicul de familie!).
Alte douã complicaþii redutabile ale ulcerului sunt stenoza (care
apare la un ulcer vechi, ce a evoluat în timp ºi a strâmtorat
lumenul stomacului) ºi malignizarea (transformarea canceroasã
a unui ulcer situat de obicei la nivelul stomacului). Ambele
situaþii necesitã rezolvare chirurgicalã.
Diagnosticul bolii ulceroase
Infecþia cu Helicobacter pylori se poate identifica uºor printr-un
test fãcut din sânge sau din biopsia mucoasei stomacului.
Evidenþierea ulcerului se face prin examinare endoscopicã ºi, mai
rar astãzi, prin examinare radiologicã cu bariu. Din orice zonã
ulceroasã depistatã se recolteazã un mic fragment (biopsie) care
ulterior se examineazã microscopic.
Care este tratamentul ulcerului peptic?
Este destul de dificil a trata Helicobacter pylori. Terapia cu
douã antibiotice combinate (claritromicinã cu metronidazol sau
amoxicilinã), administrate împreunã cu un preparat pe bazã de
bismut (De-Nol) sau un inhibitor al pompei protonice (Omeprazol)
timp de zece-paisprezece zile, asigurã o ratã de vindecare de pânã
la 90%. Din pãcate, existã însã ºi rezistenþã la antibiotice, precum
ºi recãderi.
În situaþia în care existã o complicaþie severã (perforaþie,
sângerare), tratamentul este mult mai complex ºi se face în condiþii
de internare la spital. Perforaþia este o urgenþã chirurgicalã, care
impune operaþia în cel mai scurt timp.
În cazul ulcerului apãrut dupã consumul de antiinflamatoare
nesteroidice, primul pas este întreruperea tratamentului. Apoi se
continuã cu medicamente care inhibã secreþia gastricã: omeprazol,
de preferinþã, sau blocanþi de H2: cimetidinã, famotidinã etc.
Regimul alimentar are o importanþã covârºitoare.
Recomandări generale
Evitaþi aspirina ºi antiinflamatoarele nesteroidice (îndeosebi
ibuprofenul). Nu le consumaþi decât dacã este absolut necesar,
iar atunci, numai dupã ce mâncaþi.
Dacã v-aþi depistat infecþia cu Helicobacter pylori, începeþi
tratamentul cu antibiotice, iar la 3-4 sãptãmâni de la sfârºitul
curei, repetaþi testul.
Evitaþi alimentele bogate în grãsimi sau cele foarte condimentate,
mai ales atunci când ulcerul este într-o perioadã activã.
Nu luaþi preparate cu fier pentru a vã corecta anemia, fãrã sã
aveþi acordul medicului.
Protejaþi-vã de stresul excesiv.
Beþi multã apã, pentru a vã dilua secreþiile gastrice.
Evitaþi sã beþi prea mult lapte! Chiar dacã, pentru scurt timp,
reduce aciditatea stomacului, ulterior acesta va secreta mai mult
acid.
Nu consumaþi alcool ºi nu fumaþi.
Rolul dietei în ulcerul gastric şi duodenal
Regimul dietetic în aceastã boalã are o importanþã deosebitã.
Trebuie diferenþiat însã regimul recomandat în faza de crizã a bolii
ulceroase de cel administrat în perioada de liniºte a ulcerului.
Criza ulceroasã poate fi precipitatã de mesele neregulate,
abundente, luate în condiþii de tensiune nervoasã, de consumul de
alcool, cafea, condimente sau de prânzuri bogate în grãsimi prãjite.
În asemenea situaþie de acutizare a ulcerului, dieta trebuie sã elimine
sau sã reducã alimentele cu volum crescut ºi cu structurã chimicã
inadecvatã, pentru a evita stimularea suplimentarã a secreþiei
gastrice ºi iritarea mucoasei gastrice (supe de carne sau de oase,
grãsimi prãjite, rântaºuri, condimente, alcool). De asemenea, vor
fi evitate alimentele prea calde sau prea reci.
În criza dureroasã se vor alege alimente cu o capacitate cât mai
mare de neutralizare. Pânã nu de mult, se recomanda consumarea
laptelui dulce din douã în douã ore ziua ºi din patru în patru ore
noaptea, pentru cã neutralizarea produsã de acesta þine cam o orã.
Pe mãsurã ce durerile cedau, se introduceau supe strecurate cu
orez, fulgi de ovãz, ouã fierte moi, piure de legume, brânzã de
vaci.
Astãzi însã efectul benefic al laptelui în criza ulceroasã este
contestat ºi dietele lactate nu se mai folosesc ºi se considerã cã pot
chiar înrãutãþi boala. Chiar dacã la început produce neutralizarea
doritã a acidului din stomac, se pare cã ulterior se produce o
secreþie mult crescutã de acid, prin anumite mecanisme hormonale.
La fel ºi mesele dese, care, prin prezenþa alimentelor în stomac,
stimuleazã secreþia gastricã, vor avea efectul nedorit de stimulare
a aciditãþii.
Oricum, dieta în perioada acutã rãmâne una de cruþare. Ea se
va continua în primele douã-trei sãptãmâni cu supã din cereale
sau de zarzavat, pâine uscatã (nu prãjitã), cartofi (piure sau copþi),
paste fãinoase, preparate din aluat fiert, compot.
Varza ºi alte câteva legume verzi conþin un factor antiulceros,
numit „vitamina U”, care favorizeazã vindecarea eroziunilor
mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea sucului de varzã se
pare cã grãbeºte vindecarea ulcerului. Pentru o asemenea curã,
varza va fi stoarsã proaspãtã, deci nefiartã, pentru a nu-i distruge
factorii activi. Se poate combina în raport de 3/1 cu suc de þelinã la
cei care nu suportã varza singurã. ªi þelina conþine acelaºi factor
protectiv. Pentru un litru de suc sunt necesare 2,5 kg de varzã
proaspãtã, verde. Varza muratã sau þinutã la temperatura camerei,
ca ºi sucul de altfel, în douã-trei zile îºi pierde calitatea. Pãstrat la
frigider, sucul îºi menþine calitatea trei sãptãmâni. El va fi consumat
câte 200 ml de patru-cinci ori pe zi. La începutul tratamentului pot
apãrea balonãri, dureri abdominale, constipaþie, dar dupã trei-cinci
zile de tratament, de obicei aceste tulburãri dispar. Dacã persistã,
se poate întrerupe o zi tratamentul, apoi se încearcã reluarea lui.
Un efect alcalin, deci benefic, asupra activitãþii gastrice au ºi
cartofii, care pot neutraliza aciditatea gastricã, având în plus ºi un
bogat conþinut în vitamina C.
Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului
gastric, scãzând producerea de acid. La fel ºi mãslinele coapte (nu
ºi cele conservate în oþet), care pot fi folosite în cantitate de patru-
ºase la o masã.
Este de remarcat asocierea dintre prezenþa ulcerului ºi
hipoglicemie (scãderea nivelului zahãrului în sânge) ºi de aceea,
la bolnavii diabetici mai ales, care folosesc medicamente
hipoglicemiante, echilibrul trebuie sã fie menþinut constant. Pe de
altã parte, ºi aportul crescut de zahãr (sub diferite forme) poate
stimula creºterea secreþiei gastrice de acid cu pânã la 20%.
În perioada de liniºte a ulcerului, bolnavul poate consuma ceai,
brânzã de vaci, fulgi de ovãz, orez, fidea, tãieþei, griº, spaghete,
ouã fierte moi, pâine (dar nu proaspãtã, ci veche de o zi), supe
mucilaginoase, de cartofi, de legume, prãjituri de casã, biscuiþi.
Dintre legume, sunt indicate: conopida, cartofii, dovleceii, morcovii
sub formã de piure, sote, fierturi, sufleuri, budinci.
Se vor evita prãjelile ºi rântaºurile. Sunt contraindicate zarzavaturile
crude, tari (castraveþii, ridichile, gogoºarii), maioneza, ouãle
tari, murãturile ºi condimentele. Cafeaua ºi bãuturile cu conþinut
de cafeinã stimuleazã secreþia gastricã ºi nu trebuie folosite.