FRAGII-remediu pentru diabet

Fragii curata organismul de toxine si sunt indicati in cazuri de pietre la bila si rinichi (ajuta la eliminarea lor), contra reumatismului si a gutei.

O cura de 7 zile de fragi in care consumati cate 150 g pe zi dimineata, pe stomacul gol scade tensiunea arteriala, tonifica sistemul nervos, regenereaza si stimuleaza ficatul. Nu in ultimul rand aceasta cura scade considerabil valorile glicemiei si colesterolului.

In caz de constipatie si boli intestinale cu constipatie cronica este bine sa consumati 100 g fragute cu 2 linguri de miere de salcam. La 1/2 de ora dupa ce ati mancat aceasta combinatie (care, printre altele, este deosebit de gustoasa), beti 1 pahar cu apa de izvor sau apa plata.

Ceaiul din flori si frunze de fragi e un remediu excelent pentru cei care sufera de diabet pentru ca readuce la normal cotele glicemiei.

Cum preparati ceaiul:
Puneti la fiert 250 ml apa si cand clocoteste adaugati 2 linguri de planta proaspata (sau uscata) si lasati sa fiarba 5 minute.

Lasati sa se raceasca si apoi il beti. Dupa aceasta reteta va trebui sa consumati 3 cani pe zi.

Zmeura este recomandata in caz de arsuri la stomac, ulcer gastric duodenal, dar numai consumata fara zahar si fara miere, cate 100-200 g pe zi, inaintea meselor.

De asemenea, ceaiul din varfuri de zmeura (fie verzi, fie uscate) stabilizeaza glicemia si stimuleaza pancreasul.

ZMEURA

Zmeura contine un antioxidant numit acid elagic care are un rol foarte important in prevenirea distrugerii membranei celulare si prin neutralizarea radicalilor liberi.

Antocianinele din zmeura ii dau acestui fruct proprietati antioxidante, dar si antimicrobiene, inclusiv abilitatea de a preveni dezvoltarea unor bacterii si ciuperci (de exemplu, Candida albicans care provoaca des infectii vaginale si este una din cauzele sindromului de colon iritabil).


Mai mult, unii cercetatori sustin ca zmeura are potential sa inhibe dezvoltarea celulelor canceroase si a unor tumori in diverse parti ale corpului, inclusiv colon.Profita si congeleaza cat mai multa zmeura. Proprietatile sale se pastreaza foarte bine, chiar si in astfel de conditii.

Atentie!
Zmeura contine oxalati, substante care se gasesc in mod natural in organismul uman, in plante si in animale. Cand cantitatea de oxalati devine prea concentrata, acestia se cristalizeaza provocand probleme de sanatate. Persoanele care au pietre la rinichi sau la fiere netratate trebuie sa evite zmeura. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot impiedica buna absorbtie a calciului in organism.

Minunea din frunzele de zmeur
Este pacat sa nu ne aplecam privirea asupra unor remedii naturale deosebite, cum ar fi ceaiul din frunze de zmeur. Iata ce efecte are! n Administrat pe cale interna: reglator hormonal puternic, anti-acid, antiseptic intestinal, astringent, cicatrizant, digestiv, diuretic, dezinfectant, hemostatic. n Folosit extern, ceaiul din frunze de zmeur este antiseptic, astringent, cicatrizant.

Iata cate indicatii are: dismenoree, sindrom premenstrual, uter fibromatos, chist ovarian, fibrom uterin, noduli mamari, tulburari specifice premenopauzei, hemoragie, hemoragie uterina, pielonefrita, cistita, prostatita, ulcer gastro-duodenal, gastrita, diaree, enterocolita, gastrita hiperacida, ulcer gastric, tuse, raceala, bronsita, afectiuni ale prostatei. De asemenea, compresele cu ceai din frunze de zmeur se pot aplica in tratamentul unor eczeme infectioase, conjuctivita, nevralgii dentare, eruptii tegumentare.

CIRESELE

Alături de căpşune, cireşele sânt primele fructe care ajung la maturitate în cursul anului(în jur de 10-15 Mai) şi de aceea sânt foarte solicitate de consumatori. Sezonul de cireşe durează 6-8 săptămâni. După gust, se deosebesc cireşe dulci şi cireşe amare. Cireşele dulci se obţin numai de la pomii cultivaţi. După consistenţa pulpei, se deosebesc trei grupe de soiuri dulci: cu pulpă moale, cu pulpă semipietroasă, cu pulpă pietroasă, acestea fiind cele mai valoroase. Cireşele amare se obţin de la pomii sălbatici sau de la pomii altoiţi. Ele sânt mai mici decât cireşele dulci, mai perisabile şi sânt mai bogate în tanin. Din cireşele amare se prepară o dulceaţă de calitate superioară, lichior, suc, şerbet, etc.

Cireşele dulci conţin: apă(75-89%), zaharuri(7,7-16,8%), acizi(0,49-1,37%), pectine(0,06-0,39%), substanţe tanoide, săruri minerale(de potasiu, fier, calciu, magneziu, etc.), provitamina A, vitaminele B1, B2, C, E, P, B6, acid pantotenic, vitamina PP, etc. Valoarea energetică a cireşelor este 43-98 kcal/100g Cireşele dulci se folosesc pentru consum în stare proaspătă, compot, dulceaţă, gem, suc, etc.

Cura de cireşe dulci (în 1-2 zile pe săptămână, câte 0,5-1kg de fructe proaspete, fără alte alimente) realizează o excelentă depuraţie organică, înlesnind eliminarea toxinelor din organism.

Cireşele au, totodată antiinfecţioasă(măresc reacţia naturală de apărare a organismului), antireumatismală şi antirahitică. Ele sânt un reglementator hepatic şi gastric, un sedativ al sistemului nervos, contribuie la regenerarea ţesuturilor şi au efect laxativ. Sunt indicate în tratarea aterosclerozei, a obezităţii, a unor afecţiuni hepatice, a gutei, a artritismului, litiazelor(urinară şi biliară), în fermentaţii intestinale şi constipaţie. Pentru bătrâni şi dispeptici, cireşele fierte(sub formă de compot şi dulceaţă) sânt mai indicate decât cele proaspete. Se poate face şi o cură cu suc de cireşe.

Decoctul din cozi de cireşe (sau de vişine) se prepară dintr-un pumn de codiţe (pedunculi) la 0,6 litri apă rece. Se fierb 15-20 de min., apoi se îndulceşte şi se bea călduţ, în cursul unei zile, în 3-4 reprize. Are efect diuretic. Dă rezultate bune în afecţiuni ale rinichilor şi ficatului. Acţiunea diuretică a codiţilor de cireşe sau de vişine creşte dacă li se adaugă frunze de merişor, coada calului şi frunze de mesteacăn.

Gumele de pe scoarţa Cireşului se folosesc în tratarea artritelor. Aceste gume(cleiuri), dizolvate în apă, dau o soluţie numită „loţiune contra pecinginii”. Pecinginea este o boală de piele contagioasă, caracterizată prin erupţie cu băşicuţe care, prin uscare, lasă nişte pete scorţoase , ce produc mâncărime.

CAPSUNA

Prin compozitia sa, ea este recomandata pentru întarirea si remineralizarea organismului, sporirea imunitatii naturale a organismului, purificarea si fluidizarea sângelui, favorizând tranzitul intestinal si având o actiune benefica asupra functiilor hepatice si presiunii arteriale, pentru tonifierea corpului si cresterea diurezei.
Printre nenumaratele substante continute de capsuna, exista una care prezinta interes pentru reumatici, artritici si cei suferinzi de guta: acidul salicilic, care alina suferintele fara cel mai mic efect secundar, în vreme ce folosirea acidului salicilic produs în laborator nu ofera prea multe garantii.

Ca si alte plante, capsunile ofera fiecarui bolnav posibilitatea alegerii propriului mod de tratament: cura simpla sau cura exclusiva. Sa ne ocupam mai întâi de prima dintre ele: 500 g pâna la 1 kg de capsuni se manânca în loc de mic dejun si de cina, fara a mai consuma altceva. Prânzul trebuie sa fie usor. Aceasta metoda, daca e bine tolerata, poate fi urmata timp de o saptamâna, uneori mai mult.

Cura exclusiva: se consuma zilnic pâna la doua kg de capsuni, timp de trei zile, în loc de mâncare. Se bea apa minerala.
Cura de capsuni, ca orice cura vegetala, poate fi reluata în fiecare luna sau din doua în doua luni.

Persoanele gresit informate au adesea tendinta sa faca legatura între urticarie si capsuni; aceasta se poate întâmpla atunci când capsunile sunt consumate dupa o masa dezechilibrata. Pentru a testa alergia la acest fruct, este suficient sa mâncati capsuni dimineata, pe stomacul gol, si sa asteptati o eventuala reactie.
Oxiurii, de care se scapa atât de greu, pot fi eliminati cu ajutorul capsunilor: se manânca 500 g de capsuni în trei reprize, pe stomacul gol, pâna la masa de prânz. Nu adaugati nimic (zahar, lapte) si nu mai mâncati altceva pâna la prânz. Se face acest tratament timp de trei - patru saptamâni daca este necesar.
Capsunile sunt bogate în zaharuri, în special în levuloza, pe care diabeticii o pot asimila fara probleme.
Studiile au demonstrat ca fructul are si excelente proprietati bactericide, fiind capabil sa opreasca dezvoltarea germenilor. In contact cu el, bacilul febrei tifoide moare în câteva ore. Este bine sa se consume capsuni dupa un meniu alcatuit din fructe de mare.

Sucul de capsuni nu are nici o actiune asupra constipatiei, pentru ca din el lipsesc celuloza si semintele. In schimb, pentru ceilalti bolnavi, sucul de capsuni ramâne un mod agreabil de a profita de calitatile acestui fruct.
Sa semnalam proprietatile terapeutice ale frunzelor si ale radacinii, utilizate în tratarea diareii, nefritelor si inflamatiilor vezicii urinare (cistite). In plus, frunzele si radacinile au efecte diuretice, antireumatismale si antigutoase.
Decoct din frunze: se pune un pumn de frunze într-un litru de apa, se lasa sa fiarba cinci minute. Se bea preparatul în cinci sau sase reprize pâna seara.
Decoct din radacini: 30 pâna la 60 g de radacini într-un litru de apa. Se lasa sa fiarba zece minute. Se beau una pâna la trei cesti pe zi. împotriva dizenteriei, folositi reteta doctorului Blackburn:

„Se pun 375 g de frunze verzi de capsun salbatic în 1150 ml de rachiu si se lasa sa fiarba pâna când scade ia 550 ml. Dupa racire, se strecoara printr-o tesatura fina care nu a fost spalata cu produse continând lesie, si se pune într-o sticla. Se consuma câte o lingurita din acest preparat din trei în trei ore; în cazurile grave, câte o lingura odata."

Uz extern

Masca tonica pentru ten obosit: o mâna de capsuni zdrobite, o lingura de miere lichida si trei sau patru picaturi de ulei de lavanda. Se amesteca bine. Se aplica pe fata si se lasa vreo 20 de minute. Se clateste cu apa necalcaroasa.

Trebuie stiut ca fructele cu pulpa rosie coloreaza pielea; sunt de preferat capsunile cu pulpa alba.

Frunzele de capsuni fac minuni în tratarea cuperozei: se toaca foarte marunt doua-trei mâini de frunze, se aduna sucul si se aplica pe fata sub forma de cataplasma, dimineata si seara, lasând-o aproximativ 20 de minute. Tratamentul se continua trei saptamâni, si mai mult, daca este necesar.

Cele 10 porunci ale dietelor de slabit

1.Mancati numai atunci cand va e foame cu adevarat.

2.Tineti la vedere un biletel,pe care sa-l folositi cand av e taie foamea,si pe care sa scrieti lucruri menite sa va abata atentia.De pilda:o baie cu spuma,o convorbire placuta la telefon,mersul la cinema,o repriza de dans in fata oglinzii,ca sa va reamintiti ca trebuie sa slabiti.

3.Mancati numai stand jos,pe scaun,intr-un spatiu linistit,chiar si daca puneti in farfurie doar o bucatica de ciocolata sau un mar.Nu mancati niciodata in masina.

4.Celebrati fiecare masa,chiar daca sunteti singuri.O lumanare,un tacam frumos aranjat,un pahar de cristal va vor impiedica sa dati navala la mancare.

5.Cel putin o data pe saptamana,mancati singuri.Faptul intareste atentia asupra a ceea ce faceti si va face sa simtiti gustul mancarii mai accentuat,ceea ce impiedica lacomia.

6.Mancati fara sa va abateti atentia de la ce se afla in farfurie.Deci,nu va uitati la televizor,nu cititi ziarul,nu purtati discutii aprinse.

7.mancati ce poftiti si ce va cere organismul,dar in portii mici.E secretul care le face pe frantuzoaice sa nu aiba probleme de greutate.Variat,dar putin.

8.Dupa ce mancati,beti un pahar cu apa fierbinte sau un pahar cu apa rece,in care puneti 2 lingurite otet de mere.

9.Nu va ridicati niciodata de la masa satui.

10.Folositi bucataria pentru miscari de gimnastica.pana se incalzeste mancarea,faceti 10 flotari,aplecari de trunchi,cu piciorul ridicat pe o mobile,sau 10 genuflexiuni,caloriile pierdute le vor anula pe cele din farfurii.

EHEC

Specialistii în microbiologie din Hamburg au identificat sursa infectãrilor cu o formã agresivã de colitã hemoragicã (EHEC) în Germania. Îmbolnãvirile par a fi fost provocate de consumarea castravetilor proveniti din Spania. Expertii au atras însã atentia cã si alte alimente aflate în comert pot fi contaminate cu germeni EHEC, scrie Deutsche Welle, precum rosiile sau salata verde.

"Nu putem ignora eventualitatea ca si alte alimente sã fie purtãtoare ale acestor germeni", a declarat ministrul regional al sãnãtãtii din Hamburg, Cornelia Prüfer-Storcks.

Experti ai Institutului pentru Igienã din Hamburg au indetificat germenul de tip O104, putin rãspândit pe teritoriul Germaniei, ceea ce explicã si lipsa rezistentei populatiei la atacurile bacteriei EHEC precum si frecventa complicatiilor.

Potrivit Comisiei Europene, legumele contaminate au ajuns în Germania din regiunile spaniole Malaga si Almeria. Autoritãtile spaniole încearcã sã gãseascã fermele de unde provin castravetii si sã afle cu exactitate unde au fost vânduti acestia.

Totusi, producãtorii spanioli avertizeazã cã au fost blamati prea repede si cã o parte dintre legumele contaminate ar fi de origine olandezã.

"Credem cã s-au grãbit, pentru cã stim cã nu toate produsele provin din Spania, din Alemria sau Malaga. Totusi, ni se spune cã dintre cele patru produse testate, o mostrã provenea din Olanda. Prin urmare, credem cã s-au grãbit", a declarat Fulgencio Torres, presedintele companiei Hortyfruta.

În Hamburg, clinicile si spitalele au înregistrat pânã în prezent un numãr de 300 de îmbolnãviri cu sindromul hemolitic uremic, ca urmare a EHEC si a complicatiilor survenite dupã contaminare, în special o insuficientã renalã acutã, deosebit de periculoasã. Totusi, potrivit medicilor, numãrul noilor infectãri cu germenul EHEC a fost redus vizibil dupã identificarea surselor si a cãilor de rãspândire.

Între timp, ministerul german pentru mediu verificã riscurile unei posibile contaminãri a apei potabile, germenii fiind transmisi prin instalatiile sanitare, în reteaua de canalizare. Pânã în prezent se presupune cã statiile de epurare a apei reusesc sã distrugã toti germenii din apa potabilã.

Maladia provocatã de bacteria EHEC nu se limiteazã însã la Germania, rãspândindu-se spre nordul Europei. Cazuri de infectii cu bacteria E. coli au fost raportate si în Marea Britanie, Suedia, Danemarca si Olanda. Boala afecteazã sistemul digestiv, provocând hemoragii interne. Netratatã la timp poate duce chiar la decesul pacientului. Neobisnuit este cã cei mai multi bolnavi sunt adulti, desi în mod normal afectati sunt copiii si bãtrânii care au sistemul imunitar mai slab.

SFATURI PENTRU ALERGICI

Stati la distanta de flori si tineti ferestrele inchise-alergicii la pollen sa se fereasca de vecinatatea florilor din gradina sau a celor din buchete,precum si de livezile cu pomi infloriti.De asemenea,daca dorm cu fereastra deschisa,sa o inchida la ora 4 dimineata,inainte de a incepe zborul polenului.

Mergeti la iarba verde dupa ploaie-iesirile in natura sunt mai putin daunatoare si mai usor suportabile,daca mergeti sa va plimbati dupa ploaie.Cea mai mare cincentratie de pollen din aer este in zilele insorite si cu vant.

Concediu in varful muntelui-zonele de vacanta cele mai ferrite de alergii sunt culmile montane si insulele din Marea Nordului.

Folositi cat mai des aspiratorul-el absoarbe aerul din vecinatatea solului,cu toate particulele prezente in el,si le trece prin filtru.De aceea,se recomanda sa schimbati cat mai des sacii aspiratorului.

Alergia la polen trebuie tratata obligatoriu-astfel poate duce la imbolnaviri sau chiar deces.Boala ataca bronhiile,provoaca crize de astm si anuleaza o parte din functiile plamanului,ceea ce duce la incetarea functiilor ventricului drept.

Un leac stravechi:

Celebrul medic grec Dioscoride recomanda contra tusei alergice podbalul.Anume,nu sub forma de infuzie,ci de fumigatii din Frunze arse.Se pun Frunze uscate pe jar sau pe o tipsie incinsa si se trage fumul adanc,in plamani.Fumul poate fi tras si cu ajutorul unei trestii,aspirat in piept ca printr-o tigara.